IMSP - Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"

Limba site-lui:
  • Romanian
  • English
  • Russian

16 noiembrie 2016 – Ziua mondială a bronhopneumopatiei obstructive cronice

Anual, în a doua sau a treia zi de miercuri din luna noiembrie, comunitatea medicală consemnează Ziua mondială a bronhopneumopatiei obstructive cronice(BPOC). Genericul manifestărilor dedicate BPOC în acest an ”Inspiră cunoștințe” reprezintă un bun prilej de a atrage atenția asupra celor mai importante măsuri de protejare împotriva BPOC care, la nivel global, sunt renunțarea la fumat și prevenirea fumatului prin politici de control şi programe anti-fumat repetate, consultarea medicului în cazul unei respirații greoaie, aerisirea frecventă a localului, respectarea modului sănătos de viață (cât mai multe plimbări la aer curat, exerciții fizice, alimentație corectă), imunizarea împotriva gripei ș.a.

Bronhopneumonia obstructivă cronică (BPOC) reprezintă o boală netransmisibilă, produsă de îngustarea căilor respiratorii prin inflamaţia lor cronică. La fiecare oră, în lume, 250 de persoane mor din cauza BPOC. În clasamentul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), BPOC apare ca fiind a patra cauză de mortalitate la nivel mondial. Se estimează că până în anul 2030, BPOC va deveni a treia cauză de mortalitate și a cincea cauză de handicap determinate de nediagnosticarea la timp şi ignorarea frecventă a acestei afecțiuni.

În R. Moldova, în anul 2015, s-au înregistrat 41314 bolnavi cu BPOC (bronșită cronică și emfizem pulmonar), ceea ce constituie 144,8 la 10.000 populație adultă. Mortalitatea în acest grup de adulți a fost de 26,1 la 100.000 de populație adultă.
 
Simptomele caracteristice BROC: tusea cronică, producția cronică de spută odată cu tusea, episoade repetate de bronșita acută, dispnee.
 
Factorii de risc ce duc la apariția bronhopneumoniei obstructive cronice sunt:
 
  • Fumatul: Cel puțin 10-15% din toți fumători fac BPOC simptomatic. Unele studii relevă că până la 50% din fumătorii de perioade lungi de timp, cu vârsta peste 45 de ani, fac BPOC. La fumători sunt confirmate mai des modificările patologice ale căilor respiratorii. Indicii mortalităţii cauzate de BPOC sunt mai înalţi la fumători, decât la nefumători. Fumatul pasiv, la fel, condiţionează apariţia semnelor respiratorii prin inhalarea gazelor şi particulelor. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscul patologiei pulmonare a fătului, acţionând în mod nefavorabil asupra organogenezei pulmonare şi formării statutului imun.
  • Noxele profesionale: În cazul expunerii îndelungate şi intensive prin natura profesiunii la pulberi organice, anorganice sau la gaze toxice, BPOC poate să se dezvolte şi la nefumători. Concentraţia maximă permisă a prafului toxic este de 4-6 mg/m3. La fumătorii expuşi noxelor profesionale riscul apariţiei BPOC creşte considerabil.
  • Poluarea atmosferică și condiţiile de microclimat: Factorii nocivi din mediul ambiant, precum și ceaţa, frigul, umezeala, poluarea aerului din locuinţele prost aerisite cu produsele chimiei casnice, de ardere a combustibilului organic la încălzire şi la pregătirea bucatelor, de asemenea, favorizează dezvoltarea BPOC.
 
Pentru a preveni riscul și apariția complicațiilor cauzate de povara BPOC este necesar să ne adresăm cât mai timpuriu la medic și să facem un simplu test de respirație, numit  spirometria. Spirometria analizează funcţia pulmonară, durează puțin, nu doare și nu necesită efort. Cu ajutorul unui aparat, medicul specialist măsoară cât aer poţi expira într-o secundă. Cea mai importantă strategie de reducere a poverii BPOCeste prevenirea fumatului prin politici de control şi programe antifumat repetate.